Am văzut pe TvDece cum arată cea mai scumpă friptură de vită din lume. Nu e din vită hrănită cu bomboane Raffaelo sau Ferrero Rocher. Altul e chichirezul…
Cred că friptura asta e delicioasă pentru că are o poveste irezistibilă. Maturată 400 de zile… Să ai bani și să nu fii curios?! Plus că tentația de a gusta ceva atât de puțin accesibil mărește dorința. Supergăselniță de marketing.
Citeam în bestseller-ul „Contagios – Cum se răspândesc ideile” că undeva în Philadephia, unii s-au gândit să facă un cheesesteak de 100 de dolari. Un sandvici de 100 de dolari? Da, dar nu orice fel. Cu vită Kobe, brânză Tallegio, trufe, homar de Maine, foie gras . În plus, sandviciul ăsta este servit cu un pahar de șampanie Veuve Clicquot. S-augăsit destui clienți care să dea 100 de dolari pe sandviciul curiozitate. Le-a și plăcut. De ce nu?
Cei care nu au avut 100 de dolari tot au intrat în restaurantul specializat în fripturi. Nu ai luat sandviciul de 100 de dolari, dar ai mâncat unul de 5 dolari în restaurantul unde se prepară celebrul sandvici. Am intrat pe site-ul lor și am văzut că faima a dus prețul la 120 de dolari. Și șampania e mai multă, acum. Jumătate de sticlă, nu-ți mai dau doar un pahar…
Încă o dată, observ că lucurile apreciate presupun minuțiozitate, răbdare și curaj. Weekend-ul trecut am văzut, în muzeul Dunării de Jos, o machetă din lemn a unei corăbii. Omul a meșterit la ea 9 ani.
Nu-i așa că investim cam puțin timp, curaj și atenție la detalii pentru lucrurile pe care le vrem mărețe în viața noastră?! Cât efort depunem ca să merităm o diplomă de excelență? Evident că toate au un preț iar noi ne mirăm atunci când nu primim nimic pentru că… nu am oferit nimic. Aplicați șablonul în orice domeniu pe care îl priviți important în viața voastră!
Că avem nevoie de mai mult în relația cu partenerul, în cariera profesională, în propria dezvoltare personală… Cât am investit pentru a culege roade? Nu avem răbdare și ne dăm bătuți prea repede spunând că noi am făcut tot ce se poate? Cum ar fi ca agricultorul să iasă la secerat în luna mai, mirându-se, apoi, că grâul nu e bun pentru pâine?!
