Vine o zi când nu-ți mai faci griji, vine o zi când nu-ți mai pasă de ce se întâmplă în lume, când nu te mai îngrijorezi nici de cursul valutar, nici de cursa înarmărilor…
Vine o zi când nu te mai temi, nici de diabet, nici de prostia semenilor, nici de încălzirea globală, nici de ziua de mâine.
Vine o zi când când cei care te vorbesc de bine sunt mai mulți decât cei care-ți poartă numele în critici și defăimări, când nimeni nu te mai caută ca să-ți ceară cu gând să nu-ți mai dea înapoi.
Vine o zi când nu-i mai poți face fericiți pe alții, dar nimeni nu te poate face nefericit pe tine. Când nu-ți mai pasă dacă ghinionul te-a luat în brațe sau dacă ai fost încununat de succes…
Dar atunci ești mort.
Foto: Un detaliu din Casa morții, Casa Lazăr, de William Blake (1795). Fotografie: Muzeul Fitzwilliam, Universitatea/Amy Jugg
Am avut un nod in gat cu fiecare cuvant citit, intuind ce urmeaza…