Nu e scenariu de film românesc, este realitatea trăită de niște oameni dintr-un sat din județul Cluj.
Preotul s-a luat la ceartă cu o familie pentru că aceasta nu plătise contribuția la biserică în ultimii 10 ani și nici taxa pentru locul de veci. Slujitorul Bisericii i-a și șantajat puțin în fața gropii:
„Nu o să încep această înmormântare, până când familia nu își cere iertare față de mine, pentru modul urât în care s-a comportat față de mine în ultimele 3 zile. Aștept să vă cereți iertare…”
Preotul nu s-a mulțumit cu scuzele pe care oamenii, de voie, de nevoie, cu mortul în coșciug, pe marginea gropii, au trebuit să le ceară. Popa a cerut să i se pupe și mâna.
Oamenii l-au dat în judecată pe salariatul cu sutană și au obținut în instanță că preotul trebuie să le plătească despăgubiri morale de 5000 de lei. Găsiți toată povestea în publicația TurdaNews.net
Ne mai mirăm că nu mai găsim preoți în cizme de cauciuc pe ulițele satelor decât atunci când vin cu Botezul și Crăciunul, că atunci e rost de bani… Ne mirăm că sunt preoți care nu sunt cunoscuți de oamenii din comunitățile pe care le slujesc. De ce ne mirăm?!
De vină sunt și oamenii care i-au transformat pe slujitorii Bisericii în adevărate zeități, intermediari ai lui Dumnezeu. Din păcate, foarte mulțiu oameni cred că nu pot sta de vorbă direct cu Dumnezeu și îi caută pe preoți ca pe niște reprezentanți oficiali ai Divinității.
Prea mulți oameni, din păcate, nu înțeleg că o rugăciune ridicată spre Cer, cu sinceritate și recunoștință, ajută mai mult sufletului decât un acatist plătit. De aceea avem preoți fără vocație și fără credință care se poartă mai degrabă ca niște jandarmi decât ca niște slujitori ai comunității și ai lui Dumnezeu.
