Uliţa copilăriei

Cu câteva zile înainte de Paşte am avut un gând. Pe care l-am înfăptuit. Să vizitez locurile de unde am apărut pe lumea asta, să (re)văd casa în casa în care m-am născut. Am plecat în urmă cu  vreo 30 de ani de aici. Eram clasa a IV-a, atunci. N-am mai călcat de atunci prin aceste locuri.

Am căutat cu privirea pomul de care bărbaţii îşi legau caii, câtă vreme ei se omeneau la bufet. După ce i-am explicat cine sunt şi s-a minunat cât am mai crescut, nea’ Ilie mi-a spus că tocmai l-au tăiat acum o săptămână.

Casa în care m-am născut mă privea dărăpănată, prin ferestre vechi, vopsite în verde. Erau aceleaşi. Am recunoscut cârligul. Poarta curţii era aceeaşi, mirată că de data aceasta nu o mai trântesc de perete.

Pe tanti Ana Moraru, am găsit-o în grădină. Caisul care-mi dădea fructe aromate nu mai era acolo, nici pompa unde mama spăla cartofii după ce-i curăţa. Nea’ Vasile Moraru a murit anul trecut. “ Acum se face anu’” – îmi spune lăcrimând tanti Ana. Mi-o aduc aminte cum stătea, pe scări, după ce întindea un preş, şi mânca seminţe. Nea’ Moraru avea barba aspră şi m-arunca în sus.

Pinul care-mi primea leagănul făcut din sfoară nu mai este. O femeie, pe care n-o cunoşteam a întrebat-o pe tanti Ana: “E băiatul lu’ Nuţi?”

Nici Nuţi nu mai e.

ulita copilariei (1) ulita copilariei (2) ulita copilariei (3) ulita copilariei (4) ulita copilariei 6

About Marius Stroe 437 Articles

Dacă ți-a plăcut articolul, dă un SHARE ca să-l vadă și prietenii tăi!
Nu uita să mai treci și mâine pe aici să vezi dacă nu cumva am scris altceva interesant.
Cred că și acum mai sunt foarte multe lucruri de văzut și aflat de pe acest blog, așa că te invit să răsfoiești cât mai mult pe aici. Viața e frumoasă!

1 Comment

  1. 1
    maria says:

    ..succes! esti prea bun sa te opresti!
    🙂 😉

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.


*