Turist în Croația: Ce să vezi în Zagreb, agățat de umbrelă

O serie de alte priorități ne-au împins începutul vacanței de vară până pe 11 septembrie. Pe înserat am ajuns în capitala Croației, după un drum de vreo 1100 Km parcurși în aproximativ 15 ore. Am găsit relativ ușor cazarea pentru care am plătit 40 euro/noapte. Un hostel ok cu condiții decente. Ploaia amenința să ne strice plimbarea de seară. S-a abținut pentru a ne provoca a doua zi.

Am ales cazare în buricul târgului istoric, tocmai pentru a găsi rapid drumul spre pat, după bere și pleskavica (pleșcavița), mânacarea tradițională sârbească, un fel de burger slav. Iugoslav.

Prețuri restaurant Zagreb

O să mă exprim în prețuri românești pentru ca să nu mai stați voi să convertiți din kuna în lei. Prețurile sunt de la terasa unui restaurant care se lăuda cu o poziție bună și produse, unde m-am oprit, venit de pe drum, flămând și însetat. Uitați, de exemplu, restaurantul Kod Mike și pe Trip Advisor! Poza e făcută cu telefonul…

  • Bere: 11 lei halba de 0,5 litri
  • Suc fructe: 9,5 lei o sticlă de 0,25 litri
  • Pleskavica: 25 lei
  • Cartofi prăjiți: 10, 5 lei
  • Clătite cu bacon+cașcaval&smântână la cuptor: 21,5 lei

A doua zi, pe lumină, am mâncat cevapcici, un fel de mititei de ai noștri, dar făcuți de ei. Se servesc cu ceapă și un soi de zacuscă din roșii și ardei. Eu am cerut și muștar. 25 de lei o porție de mititei cevapcici. Plus 10,5 lei cartofii. Cu bere cu tot (o halbă) și un suc pentru doamna… m-a costat cam 100 de lei un prânz, cu tot cu mulțumiri pentru chelner. Seara a fost cam la fel.

Ce să faci în Zagreb când plouă

Păi… cam ce poți face și când nu plouă, dar agățat de o umbrelă. A doua zi ne-a rezervat surpriza neplăcută de a fi cucerită de nori plângăcioși ce nu s-au lăsat duși până seara târziu. Era o zi întreagă pe care o rezervasem pentru plimbare în centrul Zagrebului. Nu ne-am schimbat planurile. Am luat o umbrelă mare cu noi și am pornit la drum. Din fericire, nu a plouat chiar non-stop. Uneori ne-am plimbat cu umbrela închisă, alteori am făcut poze cu camera foto pitită sub ea.

Unde să nu mergi: Museum of Broken Relationships – Muzeul Relațiilor Eșuate

O porcărie de muzeu, fără menajamente o spun. A folosit doar că ne-am mai adăpostit de ploaie. Aici sunt expuse tot felul de lucruri, rămase amintire de la ex-ul/ex-a (o jucărie, un caiet, câteva CD-uri, un stick de memorie, o pereche de pantofi, o rochie…) care cică ar fi donate de tot felul de neîmpliniți în dragoste, alături de povestea eșecului lor afectiv. O idee foarte tare pentru cei care s-au gândit cum să ia banii turiștilor, o pierdere de vreme pentru vizitatorii Zagrebului.

Muzeul iluziilor din Zagreb

Mi-a plăcut, în schimb, Muzeul Iluziilor din Zagreb. Foarte interesant. Tot felul de panouri cu imagini care să te pună pe gânduri că, de fapt, realitatea este dată de perspectiva din care percepi lumea. Mi-a plăcut o încăpere cu podeaua înclinată și cu pereți acoperiți de tot felul de linii și oglinzi. În două minute am ieșit de acolo, mi se făcuse rău. De văzut acest loc, spre amuzamentul tuturor vârstelor.

Selfie deasupra orașului: Țeapă la 360°

Am văzut reclama pentru un punct de observare situat la ultimul etaj (16) al unei clădiri din centrul Zagrebului. Un cuplu surâzător își făcea selfie deasupra orașului, având în fundal toate clădirile importante din Capitală. Numai că odată ajunși sus (după ce am plătit echivalentul a vreo 73 de lei) am constatat că senzația este de colivie, din cauza grilajelor de protecție. Am strecurat și eu obiectivul aparatului printre gratii și am făcut câteva poze. Nu neapărat reușite/spectaculoase poate și din cauza vremii închise.

Însă câtă vreme există posibilitatea cocoțării în alte turnuri, la prețuri mult mai mici (Turnul Lotrscak, în Orașul de sus, lângă funicular), chiar nu văd nici un motiv să vrei să vizitezi colivia de la etajul 16. Bine, asta dacă știi dinainte ce găsești acolo. Noi n-am știut, deși poate ar cam fi trebuit să ne fi gândit. Dar să zicem că ne-am lăsat aburiți de reclamă. Prima poză e din reclamă, restul sunt făcute, chinuit, de mine.

Macheta orașului vechi

Undeva, nu departe de catedrala din centrul Zagrebului, am găsit, realizată din metal, o machetă a orașului vechi. Mi-a plăcut ideea, dar mai ales bila mobilă, din interiorul rozei vânturilor, pe care scria în câteva limbi „Bine ați venit! ” Pentru că m-am obișnuit ca România să fie o țară nebăgată prea mult în seamă, m-a surprins plăcut când am descoperit pe bila din bronz salutul în limba română. Poate d’aia să-mi fi plăcut așa mult macheta?! E posibil.

Cofetăria unde se mănâncă și în picioare

Faima ei a ajuns la mine mai repede decât am ajuns eu în Croația. Pe o stradă din centrul Zagrebului există o cofetărie: VINCEK. Nu sunt un mare pofticios de dulce, așa că nu m-a atins cu nimic cofetăria asta celebră, fondată în urmă cu fix 40 de ani.

M-a frapat că aici, după ce se umpleau locurile la mese, erau oameni care stăteau în picioare, cu farfurioara în mână, ca să-și mănânce prăjitura. (Vezi domnul cu sacou muștar din poza de mai jos!) Poate nu am ales eu sortimentul care dă dependență, ori pur și simplu croații nu se pot înfrâna de la ceva cu mult zahăr. În fine, bifat.

Ploaia a plecat odată cu noi

umbrela Zagreb Croatia

Croația este o țară frumoasă, așa cum mi s-a descoperit în cele câteva zile petrecute aici. Poate a fost din cauza ploii, dar nu am perceput Zagreb ca fiind orașul în care să am ce face două zile. Consider că o zi de plimbat și admirat este suficient.

A doua zi, ploaia a plecat spre alte zări, motiv de bucurie că nu mai avem nevoie să ne plimbăm agățați de umbrelă. Numai că aveam pregătită întâlnirea cu o stațiunea la Marea Adriatică, al cărei nume îi face pe pudici să se încurce atunci când sunt întrebați unde și-au petrecut concediul. Mai treceți pe aici și am să vă povestesc!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Clicky