Viața e frumoasă!
Am scris acum ceva vreme despre cum poți să citești 50 de cărți într-un an. După ce afli cum, întrebarea se mai poate pune, ce? Adică ce să citești? Ce-ți place, ai putea să răspunzi. Dar și dacă nu știi ce să-ți placă, sau știi dar nu-ți dai seama. Cum ar veni, de unde să … Citește mai departe!
Am aceeași frustrare pe care o au mulți oameni. Nu citesc atât de mult cât mi-ar plăcea să se întâmple. Un cititor de pe zoso.ro punea, într-un comentariu, un link de youtube către un tip care povestea cum poți să citești o carte/săptămână. Zicea individul acolo, dacă nu aveți chef să vă uitați la clip, … Citește mai departe!
Cred că este cea mai citată și cel mai puțin citită carte. Sunt mulți care spun că scrie asta sau ailaltă în Biblie, dar foarte mulți nici nu au pus mâna pe cartea de căpătâi a creștinătății. Am citit-o când aveam vreo 20 de ani. Mi-a plăcut cel mai mult, din Biblie, cartea Eclesiastului. Pentru … Citește mai departe!
Când nu pățeam asta, atunci lâncezeam cu zilele, ore întregi de frică imposibil de pus în cuvinte, de teamă care se desfăcea înlăuntrul meu ca un lotus uriaș, nu o puteai analiza, nu-ți puteai da seama de ce e acolo, iar asta o făcea și mai înfricoșătoare. Ore de așteptare pe un scaun din mijlocul … Citește mai departe!
„Totul în ţara asta este calculat în aşa fel încât să distrugă ambele sexe. Bărbaţilor li se spune că dorinţele lor sunt murdare şi nelalocul lor. Femeilor, că sunt zeiţe şi că bărbaţii trebuie să se considere fericiţi că au ocazia să le adore de la distanţă…” (GORE VIDAL – Oraşul şi stâlpul / Editura … Citește mai departe!
„Arcuşele se cabrară pe coarde ca o turmă de girafe sălbatice, prinse într-o plasă de sârmă ghimpată şi spaima lor răsună ca nişte lovituri surde în poarta îmblânzitorului de bestii umane şi note muzicale. Abastru şi multiplicat ca fumul pipelor pe sfârşite, ecoul abecedarului simfonic zbura din cutiuţele de lemn, drept în sus, ca sufletul … Citește mai departe!
“Singura legătură ciudată a fost cea pe care am păstrat‑o ani în şir cu credincioasa mea Damiana. Era aproape o copilă, cu trăsături indiene, voinică şi sălbatică, zgârcită la vorbă, dar hotărâtă, care umbla desculţă, ca să nu mă deranjeze pe când scriam. Îmi amintesc că stăteam şi citeam Mândra andaluză în hamacul din pridvor … Citește mai departe!
Nu mai ţin minte în ce supermarket eram. Cert e că eram la raionul “cărţi”. Am observat pe o masă, pe acolo, un caiet, care te îndemna să scrii ce cărţi ai vrea să găseşti la ‘mnealor. Foarte ok. Asta înseamnă să fii sensibil la nevoile şi dorinţele clientului. Mă roade curiozitatea să văd ce … Citește mai departe!
Când citeam Mircea Eliade îmi doream să fiu adolescentul miop. Mă apuca dimineaţa citindu-i cărţile. Mi se împăienjeneau ochii, mă duceam să-mi dau cu apă rece pe faţă, deschideam fereastra până mă lua cu frig şi citeam mai departe. Un vecin avea o sculă de casetofon de la Tehnoton şi nişte boxe mari. Ascultam Joe … Citește mai departe!
Fratele meu, soro, boss, regina care eşti! Hai să-ţi zic câte de repede pot eu, ca să nu te ia cu plictis, de ce e bine să citeşti cărţi şi cum să faci treaba asta care o să-ţi schimbe viaţa de o să moară dujmanii… 1. PLICTISEALA. Ştii momentele alea în care nu ştii ce … Citește mai departe!