Gânduri

Autodenunț

Recunosc. Eu l-am ascuns pe motanul Pavel în cuşca iepurilor. Aşa este. Arcada mi-am spart-o când m-am grăbit să-i fur Marianei miejii de nucă. Eu am pus râme în tocana Lilicăi şi tot eu am vrut să-i spânzur pisoiul babei Aglaia. Dar era urât şi mânca, l-am văzut eu, coji de cartofi. În şcoala primară voiam să mă fac director, apoi preot…ba nu, doctor…ba miliţian. Am vrut să devin cofetar-bucătar, ➡ Citește mai departe!➡

Gânduri

Vremuri și cărți

Ca în cazul tuturor intelectualilor care poposesc pe acest blog… la început a fost cartea. Apoi femeia. Prima carte pe care am citit-o, cu adevărat, a fost manualul tehnic al tractorului U650. ABCD-arul nu se pune la socoteală, mai sărac în text decât un blog cu poze. După accea cred că a fost o carte despre normele de tehnica şi securitatea muncii în domeniul feroviar. Biblia, pitită pe bufetul de ➡ Citește mai departe!➡

Interesant

Nea’ Gică şi frizeria dintre plopi

În bucata de Bărăgan unde m-am născut exista o singură frizerie. Între doi plopi stătea chircită o cămăruță de 3/4 m, cu o vitrină largă şi un frizer gras cu mustaţă, de care îmi era frică. Poate pentru că avea halat alb, ca doctorii, şi că în spatele lui scăpau luciri de inox, ca în cabinetele medicale ce-mi tulburau liniştea din trupul vizitat prea des de tot felul de betejeli. ➡ Citește mai departe!➡