Sunt interlopi care cred mai mult în Dumnezeu decât unii preoți

Citesc că episcopul Tomisului, Teodosie, îl dă în judecată pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. Cel poreclit Teodosie Șpagoveanul după o serie de scandaluri financiare în care a fost implicat, totul culminând cu anchetarea de către DNA, parcă uită că este creștin și în loc să întoarcă celălalt obraz caută dreptatea la autoritățile lumești. Dintr-o dată nu mai este suficientă dreptatea lui Dumnezeu și episcopul caută dreptatea oamenilor.

Nu au fost puține cazurile de preoți acuzați de viol, pedofilie, înșelăciune… Nu înțeleg cum ajung acești așa-ziși slujitori ai Bisericii (mă feresc să spun ai lui Dumnezeu) să comită astfel de abominații care înfioară orice om cu un dram de suflet, nu neapărat credincioși.

În momentul în care un preot, care obține dreptul de a sluji după câțiva ani de pregătire teoretică și spirituală, comite fapte care nu au nici o legătură cu religia și iubirea semenilor și a lui Dumnezeu… eu nu pot decât să îmi imaginez că acei oameni nu au nici o legătură cu religia pe care o propovăduiesc.

Un preot care încalcă toate normele morale, legile civile și, mai ales, pe cele ale lui Dumnezeu, nu are cum să creadă în existența Divinității. Acești indivizi nu sunt decât impostori care se folosesc de sensibilitățile, vulnerabilitățile și credința oamenilor pentru a-și procura veniturile. Adică niște impostori.

Sunt convins că există interlopi care cred mai mult în Dumnezeu decât preoții care mimează credința pentru a băga mâna în portofelul văduvelor. În momentul în care sunt învestiți în funcția bisericească, noii preoți fac o mărturisire în fața Bisericii, credincioșilor și a lui Dumnezeu. O partea din acest angajament sună așa:

În toată viaţa mea mă voi călăuzi după învăţăturile Sfintei Evanghelii, ale Sfinţilor Apostoli, după Sfintele Canoane şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe.

Mă voi strădui să împlinesc în viaţa şi activitatea mea îndemnul Sfântului Apostol Pavel care cere ca preotul „să fie fără de prihană, bărbat al unei singure femei, veghetor, înţelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să înveţe pe alţii; nebeţiv, nedeprins să bată, neagonisitor de câştig urât, ci blând, paşnic, neiubitor de argint, bine chivernisind casa lui, având copii ascultători, cu toată bună-cuviinţa; căci dacă nu ştie cineva să-şi rânduiască propria lui casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu?” (I Timotei 3, 2-5).

Voi purta totdeauna cu demnitate ţinuta preoţească şi voi locui împreună cu familia mea în parohia încredinţată mie spre păstorire, păstrând şi sporind toate bunurile parohiei.

Nu mă voi ocupa cu activităţi contrare chemării preoţeşti şi nu mă voi face părtaş la adunări şi lucrări potrivnice Bisericii. Prin întreaga mea slujire învăţătorească, sfinţitoare şi pastorală, precum şi prin armonia vie şi de familie, mă voi strădui să apăr Sfânta Biserică, păzind-o de defăimare şi de dezbinare, stând permanent în ascultare faţă de Chiriarhul meu şi în comuniune cu întreaga Biserică Ortodoxă.

N-ai cum să crezi în Dumnezeu și să faci altfel, n-ai cum.

.