La început de noiembrie am vrut să iau un prânz târziu într-un loc mai deosebit. Voiam să fie ceva la… înălţime. De aceea am ales 18 Lounge din zona Piaţa Presei Libere. Ce poate să fie mai la înălţime decât să mănânci la 75m deasupra bulevardului Kiseleff?
Privind dinspre parcul Herăstrău spre Romexpo, vezi două blocuri zgârie nori, să le zicem. Cel din stânga, la etajul 18, adăposteşte restaurantul care dacă nu te dă pe spate cu meniul, atunci sigur te va copleşi cu priveliştea.
Mâncarea. Nu zic că nu mi-a plăcut. A fost ok. Eu am mâncat Rib eye (antricot de vită) la grătar, cu măduvă afumată şi piure de năsturel, invitata mea a ales muşchi de vită învelit în jambon de Parma cu sos spaniol. Mi-a plăcut mai mult alegerea ei.
Meniul are variante pentru toate gusturile şi buzunarele. De la Ravioli cu piept de raţă afumat şi sos de mazăre – 26 de lei, până la Coadă de homar cu sparanghel, cremă de parmezan şi icre roşii – 160 lei.
Dacă vă grăbiţi şi veniţi înainte de ora 15.00, mai prindeţi şi meniul zilei. Când am fost eu, oferta era următoarea: Supă la alegere, din ciorbă de perişoară şi supă cremă cu bacon. Bufet cu trei tipuri de salate: salată de pui cu avocado şi roşii, salată de ciuperci cu ceapă verde şi rucolla, salate simple: apio (tulpini ţelină), brânză, morcovi, murături. Fel principal la alegere, din: mâncare de cartofi cu afumătură sau piept de pui la grătar cu sos gorgonzola şi ciuperci sote. Meniul acesta de prânz costă 25 de lei, la care se adaugă, la alegere, o apă, o cafea ori un Pepsi din partea casei.
Gusturile nu se discută, ce să mai… Dacă trebuie să mă refer la peisaj, atunci trebuie să spun că nu cred că ar avea cineva ceva de reproşat. Pereţii restaurantului sunt din sticlă, de sus până jos, astfel încât să-ţi ofere o privelişte minunată asupra bulevardului Kiseleff ori a lacului Herăstrău.
Din restaurant ai parte de o panoramă interesantă asupra bulevardului Kiseleff, cu vedere şi spre Parcul Herăstrău. De pe terasa cu pereţi de sticlă şi plafon descoperit ai o imagine superbă cu lacul Herăstrău. Chiar e „OAU”! Ori „waw”! Sau „Olala!” (În funcţie de cetăţenie.)
Singurul lucru pe care îl regret. Mi-am uitat cardul de date în card reader, astfel încât m-am trezit că am luat Nikon-ul degeaba după mine. A trebuit să oftez şi să aleg soluţia de avarie. Telefonul Motorola Moto X face poze acceptabile. Ţinând cont că am focalizat contre jour şi prin geamurile nu chiar cristal… zic că am poze bune. Asta e…
