Tu te simţi bine şi ai timp să citeşti prostioare pe net. Undeva, cineva se simte mai bine şi face sex cu o colegă de serviciu. Altcineva mănâncă tiramisu, altcineva şuncă şi muştar, alţii… mulţi… o bucată de pâine uscată.
Dacă eşti trist, ştii bine că ai fost şi mai bine. Aşa cum e acum fata care tocmai a pus mâna pe încă un fraier pe care să-l facă de bani, după ce l-a atras în capcană cu decolteul ei generos. Vor urma zile mai grele, la fel cum trebuie să ştii că n-ai gustat decât parte din bunătăţile care ţi-au fost date să le ai.
Nu eşti centrul universului şi ce ţi se întâmplă acum nu este determinant pentru tine. Viaţa ta nu este decât o sumă a stărilor şi întâmplărilor în care eşi personaj principal.
“Toate lucrurile sunt într-o necurmata framântare, asa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satura privind, si urechea nu oboseste auzind. Ce a fost, va mai fi, si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare. Daca este vreun lucru despre care s-ar putea spune: “Iata ceva nou!” de mult lucrul acela era si în veacurile dinaintea noastra. Nimeni nu-si mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; si ce va mai fi, ce se va mai întâmpla mai pe urma nu va lasa nici o urma de aducere aminte la cei ce vor trai mai târziu.” – Eclesiastul
