Mărturisesc că aveam despre Muntenegru același soi de prejudecată pe care îl afișează și occidentul civilizat faţă de România: „Asta e o ţară? Unde e? Sunt oraşe şi acolo, au maşini?!”
După ce mi-am depăşit limitele intelectuale, punând mâna pe mouse şi scuturând internetul de informaţii, am decis că Muntenegru trebuie să fie o destinaţie pentru vacanţa mea de vară spre toamnă. Şi nu am regretat.
Cifre:
– 2395 km parcurşi cu autoturismul (Dacia Logan 2014, Diesel) pe ruta Călăraşi – Bucureşti – Craiova – Calafat – (Bulgaria – Vidin) – (Serbia – Zajecar – Paracin – Kraljevo – Uzice – Prejipolje) – (Muntenegru – Pljevlja – Zabljak – Niksic – Grahovo – Morinj – Kotor – Budva – Petrovac – Virpazar – Podgorica – Kolasin – Biogradska Gora – Mojkovac – Zaton – Rozaje – (Serbia – Bregovi – Novi Pazar – Raska – Kraljevo – Krusevac – Paracin – Zajecar – (Bulgaria – Vidin) – Calafat – Craiova – Caracal – Alexandria – Bucureşti – Călăraşi). Pfffff… Mult.
– 108 litri motorină consumaţi. Da, adică un consum de 4,5 litri/100 km. Buuuun.
– 1,09 euro/litru motorină în staţiile EKO din Muntenegru
– 4,95 lei/litru motorină staţiile Petrom România
– 208 euro cheltuieli cazare 6 nopţi, 2 în Bulgaria – Vidin, restul de patru nopţi în Muntenegru, la Pljevlja, Morinj, Petrovac şi Mojkovac.
– 7 euro o friptură de vită la vreo 250 grame, cu garnitură de cartofi prăjiţi şi legume
– 20 euro/ porţie fructe de mare (calamari, caracatiţă, creveţi, etc).
– 35 euro/ platou pt 2 persoane cu peşte, fructe de mare, orez, cartofi
– 1,5 – 3 euro/bere la restaurant, preţul fiind influenţat în funcţie de poziţionare la mare
Mi-a plăcut în Muntenegru:
– Munţii şi pădurile printre care se strecurau şoselele
– Lacul din Parcul Naţional Durmitor – Crno Jezero
– Mănăstirea de lângă Niksic
– Slanko Jezero (un lac imens, superb văzut de la înălţime)
– Cina pe malul mării în Golful Kotor, localitatea Morinj
– Peisajul de la balconul vilei unde am stat în Morinj. Vedere la golf, cu palmier inclus.
– Prânzul în Budvar, pe malul Adriaticii
– Cetatea din Kotor, care te lasă să vezi minunăţia golfului de suuuuus de tot, dacă urci 1000 şi ceva de scări 😛
– Cina într-un golfuleţ la Marea Adriatică în Petrovac
– Parcul Naţional „Biogradska Gora” unde am făcut turul unui lac, prin pădure, cu umbrela pentru că o ploaie mă ispitea să facem cale întoarsă. E de văzut OBLIGATORIU.
– Berea Niksicko. Mai ales că era legal să bei două beri şi să conduci 😛
Nu mi-a plăcut în Muntenegru:
– limitele de viteză: 40-50 Km/h în localitate şi multe zone din afara localităţii şi 80 km/h în afara localităţii (soţia zice că pe ea nu o deranjează)
– muntenegrenii circulă cu viteze foarte mici (ex: 70 Km/h în afara localităţii, unde limita era oricum 80 km/h
– poliţistul care m-a „făcut” de 20 de euro după ce a inventat o depăşire a vitezei regulamentare. Mi-am meritat-o, dar atunci chiar NU a fost cazul.
– ospătarii şi recepţionerii care cunosc limba engleză de bază sunt extrem de rari
– destul de multe maşini vechiuţe în trafic, scoteau nişte gazeeeeeee
Asta este o privire succintă asupra vacanţei în Muntenegru. Dacă vreţi să ştiţi ori să vedeţi mai multe, lăsaţi un comentariu în care exprimaţi-vă curajos în legătură cu dorinţa voastră ori aşteptaţi să scriu eu povestea în detaliu al fiecărui loc prin care am fost. Numa’ să-mi mai aduceţi aminte că eu cam uit… 😛
Nu creeeed c-aţi urcat la cetate în Kotor… Numa’ când m-am uitat la scările alea…
În rest, pleskavica much? 🙂
Aveam niste probleme cu fierea in acea perioada, asa ca no pleskavica. Am negociat ca pot sa beau bere daca sunt cuminte cu mancarea. Si atunci am optat pentru fructe de mare si bere Niksicko. 😛
Am fost anul trecut în Muntenegru și retrăiesc vacanta citind ce ai scris ! Pozele sunt fantastice ! Dacă nu ar fi atât de greu drumul …. as merge mai des . Întoarcerea am facut-o prin Kosovo …. crede-mă e o experiență ? Sper ca ai fost și în Tivat sa vezi faleza și portul …
Am evitat Kosovo. M-am ferit de experienta asta. Prejudecati… 😉