Absolut din întâmplare am dat peste Ali Wong, o actriță de stand-up, care mi-a plăcut foarte mult. În episodul „Trecută prin valurile vieții”, comedianta trece în revistă miracolul meseriei de mamă. Fără fard, fără cuvinte alese. Cu sinceritate și mult umor. Dacă vă place ce zice mai jos, căutați-o pe Netflix! E demențială.
„Am stat cu fetița mea de când s-a născut, toată ziua, în fiecare zi, și o iubesc tare mult. Dar sunt pe punctul de a o arunca la gunoi. Am nevoie să fiu aici și să îi duc dorul. Pentru a nu merge la pușcărie. E așa misogin când sunt întrebată: „Dacă tu ești aici, cine are grijă de copil?” Cine dracu’ credeți că are grijă de copil?! Televizorul are grijă de copil. Bine?! Ferestrele sunt deschise, are vitamine gumate în poală, e bine.
Am încercat să fiu o mamă casnică, timp de opt săptămâni. Îmi place partea cu statul acasă. Nu mă dau în vânt după partea cu mama. Răhățelul este necruțător Am fost proastă și naivă și am crezut că a fi o mamă casnică e relaxant, apuci să faci lucruri prin casă, să te uiți la Wendy Williams și să ieși la masă cu prietenele tale sexy.
Nu am înțeles că prețul pe care îl plătești pentru a sta acasă e că trebuie să fii mamă. Și asta e o meserie. O meserie nasoală, nu ai salariu de șase cifre, nu ai colegi. Ești cât e ziua de lungă la izolare, cu Tamagotchi-ul ăsta uman, care nu are buton de resetare, așa că miza e foarte mare.
O jucărie Tamagotchi este mai comunicativă ca un copil uman. Bine? Măcar jucăria îți spune când face caca. La copilul uman trebuie să ghicești și să îți verifici intuiția mirosind-ui fundul de 26 de ori pe zi. Nu poți să te prefaci și să miroși de departe. Trebuie să întorci copilul, să îți bagi nasul în fundul lui și să inhalezi bine, ca la yoga, cu gura și toate cele, pentru că interiorul nasului ți s-a ars de la atâta mirosit de caca.
Așa știu că îmi iubesc copilul mai mult decât pe oricine pe lume. I-am zis soțului meu „Până când moartea ne va despărți” și nici măcar o dată nu i-am mirosit fundul.”
