Cred că e cea mai simplă rețetă din lume, după mărul mâncat cu coajă cu tot. Iei o felie de pâine, o tăvălești prin ou bătut și o prăjești (cât de mult îți place) într-o tigaie cu ulei încins. Ca să mai scapi din surplusul de ulei, scoți feliile de pâine pe un șervețel. Presari zahăr peste ele, cât sunt calde ca să se lipească mai bine de felii.
N-am avut zahăr normal prin casă și m-am bucurat să descopăr prin dulap o pungă cu zahăr brun, nerafinat, din trestie, original din Mauritius. Am remarcat că are un gust mai puțin dulce decât zahărul alb, obișnuit, dar ceva îl face mai gustos. Probabil faptul că e natural.
Pâinea era proaspătă, făcută azi noapte. Cu ou și cu zahăr adevărat… mi-am adus aminte de copilărie. Bine, în copilărie mâncam cu zahăr obișnuit, dar am o bănuială că era mai adevărat decât otrava pe care o mâncăm în zilele noastre. În dimineața asta am mâncat friganele cu iaurt. Delicios.
Mă uitam că un kilogram de zahăr brun, nerafinat, poate să coste și dublu față de cel alb, clasic. Dar dacă ești în căutarea adevăratului dulce, natural și sănătos, cred că diferența e, de fapt, foarte mică.
Yummy, trezeste amintiri…ma duc chiar acum sa-mi fac. Multumesc!
Se inmoaie intai in putin lapte , abia apoi se da prin ou batut si se prajeste in ulei incins , dupa care se da prin zahar .
Se poate presara si cu putina scortisoara.