Filozofie cu capu-n jos / Să-i preţuim pe bogaţi!

bogatie poza bani mancare

Nu ştiu de unde am învăţat noi să-i înjurăm pe bogătani… Eu zic că mult ni se trage de la comunişti. Pen’că ei e ne învăţau că suntem egali cu toţii. Eram un drac. Activiştii aveau TV Color, aveau intrare la cantina partidului de unde cumpărau, fără cartelă, salam, caşcaval, ouă, kaizer, şuncă de Praga. Ceilalţi aveam o sacoşă goală pe care o plimbam pe la cozi, un televizor alb-negru cu care prindeam “bulgarii” sau “sârbii”…

Şi atunci, de unde naiba pofta asta să-l înjuri pe cel care are o casă mai mare decât a ta, o maşină de 3 ori mai puternică şi de 10 ori mai scumpă şi pe cale de consecinţă o femeie aşa cum vezi tu prin reclame? Păi…cred că tocmai d’aia îl înjurăm. Pt. că el are şi noi nu.

Scurt exerciţiu de imaginaţie: Dacă n-ar fi bogaţii? Gata, lasă, lasă… nu vă mai gândiţi! Vă zic eu. Dacă n-ar fi bogaţi, n-ar fi nici săraci. Adică săracii ar crăpa dreacu fără banii bogătaşilor. Păi de unde bani pentru spitale, de unde bani pentru alocaţie copiilor cu muci la nas, de unde învăţământ gratuit?!

Dacă n-ar fi bogaţii, cei săraci ar fi pierduţi. Pentru că sunt săraci. Pentru că ei nu au nimic. Pentru că nu au nimic de oferit. Pentru că sărăcia nu generează decât sărăcie.

De bine de rău, din banii celor mai mult sau mai puţin bogaţi se strâng taxele care ţin pe picioare un sistem fără de care cei săraci ar deveni muritori pe stradă, fără mâncare, fără adăpost, educaţie şi asistenţă sanitară…

Zău că bogaţii ar merita mult mai multă consideraţie. Sărăcia nu e o virtute. În cel mai fericit caz… o boală.

Comentează tu primul!

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.