Dragostea nu moare imediat, ca un câine lovit de TIR

Puține relații se consumă ca un deodorant de cameră, dragostea să se facă din ce în ce mai mică, până dispare fără urmă. Nu. Există motive clare, contondente. Înainte ca dragostea să dispară apar neînțelegerile, lipsa strădaniei să faci pe celălalt fericit, uneori minciuna ori înșelarea…

De asta și doare. Pentru că  deși relația nu mai merge, dragostea nu se dă plecată de tot. De obicei, după criză, ea continuă să sălășluiască în sufletul unuia dintre partenerii cuplului. Câteodată, dragostea agonizează în inimile ambilor parteneri, numai că lucrurile incompatibile cu relația atârnă mai greu.

Doare pentru că nu mai este ce era, pentru că acum trăiești eșecul cu voluptatea cu care trăiai primele îmbrățișări. Doare pentru că încrederea ta în dragostea perfectă s-a spart în mii de pumnale care îți rup sufletul.

Dragostea nu moare imediat, ca un câine lovit de TIR. Relația nu mai merge, dar amintirea zilelor dintâi aduce speranța că impasul va fi depășit. Câteodată se întâmplă, dar de multe ori nu. Nu poți să spui că de mâine nu mai iubești, ca și cum nici o dragoste nu te-a însuflețit. Odată bagajul făcut, partenerii părăsesc relația lăsând o parte din sufletul lor în racla în care zace chircită dragostea lor. De asta doare.

 

Comentează tu primul!

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.