De ce să iubim țiganii

În primul rând, pentru că sunt oameni, la fel ca noi. În al doilea rând, pentru că și noi am putea fi țigani fără să știm asta. Cum liderul unei grupări cu accente rasiste și antisemite a aflat că este evreu…

Dimitrie Cantemir scria că “Altă meserie, afară de fierărie şi arămărie, cu greu au. Natură li-e aceeaşi ca şi în alte ţări, au aceleași moravuri şi suprema lor virtute şi diferenţa specifică este furtul şi lenea”. Asta o spuneau cei cărora li se părea normal ca acești oameni veniți de undeva din India îndepărtată să fie sclavi în stăpânirea boierimii. 500 de ani au fost țiganii sclavi pe aceste meleaguri, iar cu doar o sută de ani de libertate, ne mirăm dacă țiganii nu-i privesc cu încredere și simpatie pe români.

De partea cealaltă, nici românii nu-i au chiar la inimă pe țigani. Prejudecăți amestecate cu crude realități sociale au creat o imagine de multe ori distorsionată asupra celei mai numeroase etnii din România, după maghiari. Asta, din punct de vedere statistic, foarte mulți romi declarându-se români la recensământ. Altfel, în realitate, s-ar putea ca etnicii romi să-i depășească pe maghiari.

Că vorbim de prejudecăți și realități sociale…

Țiganii care trăiesc în familii cu un nivel mediu către superior în ceea ce privește posibilitățile materiale sunt asemeni românilor care viețuiesc în astfel de familii. Bine încadrați în societate, cu rezultate profesionale și culturale decente sau chiar excepționale.

Țiganii săraci sunt, în general, asemeni românilor fără posibilități financiare. Dezvoltarea copilului într-un mediu caracterizat de lipsuri, violență, lipsa educației generează un viitor adult care va perpetua aceleași neîmpliniri. Deci, țiganii și românii se aseamănă și aici.

Să ne uităm puțin către politica de apartheid din Africa de Sud și să tragem niște învățăminte. În perioada 1948 – 1990, comunitatea albă (minoritară) a refuzat o serie de drepturi populației de culoare. Începând cu anii ’90 lucrurile au început să se inverseze. Acum albii sunt persecutați de populația majoritară, de culoare.

Chiar anul acesta, Parlamentul Sud African a votat o lege prin care fermierii albi să fie deposedați de terenuri. S-a acumulat multă frustrare, iar răul făcut de albi împotriva comunității de culoare se întoarce. Tot violență, tot segregare, aceleași abuzuri și nedreptăți. Dar din sens invers. Asta se întâmplă când oamenii nu se respectă și nu se străduiesc să conviețuiască bine împreună.

Mă gândesc că peste câteva zeci de ani nu este chiar imposibil ca actuala minoritate romă din România să devină majoritară. Este de notorietate că sporul natural al populației rome este superior celui al românilor. În aceste condiții este destul de probabil ca peste niște ani, componența etnică a acestei țări să se schimbe.

Suntem noi, românii, parteneri egali și bine intenționați cu viitoarea majoritate etnică a României?! Am putea face mai multe eforturi pentru ca țiganii să fie, în ochii și inima noastră, la fel de români ca noi? Mă gândesc că de răspunsul la aceste întrebări s-ar putea să depindă, într-o zi, chiar existența României…

 

Comentează tu primul!

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.