S-au străduit (nu prea tare) câţiva parlamentari să încerce legalizarea prostituţiei. Au sărit bisericile, ipocriţii şi nevestele să spună că asta e o ticăloşie, că nu se poate aşa ceva, că noi suntem o naţie ortodoxă, alea, alea…
Nimic despre libertatea unui om de a face ce doreşte cu spiritul şi trupul său. Desigur că vorbim de femeile care se prostituează de bună voie şi nu de nefericitele cazuri când tinerele cad victime unor adevărate reţele de traficare a cărnii vii.
De ce nu vrea Biserica ortodoxă legalizarea prostituţiei?
Pentru că şi-ar recunoaşte delăsarea şi incompetenţa în materie de salvat suflete?
Pentru că e mai comod să te prefaci că ce nu e legal, nu există.
Pentru că îi este teamă că duminica, bărbaţii s-ar duce la bordel?!
Nimic din toate astea, sau poate că da…
Însă mi se pare logic ca Biserica să fie împotrivă, să pledeze împotriva prostituției, asta e treaba ei. Dar nu pricep ce treabă are Statul, să țină cont de opinia Bisericii, încălcând drepturile altor oameni pentru a menaja principiile acestei instituții și ale adepților săi.
Oricum am privi, observăm falimentul unei morale forţate, fără nici o legătură cu realitatea şi natura umană. Câtă vreme vor exista bărbaţi dispuşi să plătească (în vreun fel) pentru sex, atâta vreme vor exista şi prostituate.
Câtă vreme există femei care preferă la fac un sex oral şi să stea cu cracii-n sus 4 ore pe zi, pentru 1000 de euro/lună în loc să-i transpire chiloţii pe ea câte 10 ore în faţa unei maşini de cusut… ei bine, tot atâta vreme va exista şi prostituţie.
De ce sunt pro
- pentru că e normal ca o femeie să dispună de mintea şi corpul ei, după bunul ei plac
- pentru că legalizarea prostituţiei ar scoate la lumină o activitate, care altfel este dominată de interlopi veroşi
- pentru controlul medical obligatoriu
- pentru că femeile alea trebuie să plătească şi ele taxe la buget
- pentru ca femeile alea, dacă tot plătesc taxe… să beneficieze şi ele de pensie.
