Dacă nu ai murit, atunci trăiește!

Ditamai truismul în titlul pe care l-am agățat în fruntea acestui articol, dar marile adevăruri au bunul obicei de a fi extrem de simple. Zilnic, văd în jurul meu oameni cu o mină suferindă, încrâncenați, a căror față exprimă prea puțin bucurie sau mulțumire.

Ce este cu adevărat trist, în legătură cu “suferința” acestor oameni, mulți dintre ei nu se confruntă cu mari probleme, sunt doar agasați de stresul cotidian, indivizi copleșiți de nemulțumirea lor cronică.

Tibetanii obișnuiesc să spună că orice problemă are cel puțin două soluții. Dar nu lipsa de perspective ne omoară cheful de viață ci însăși atitudinea noastră față de fericire.

Eu nu cred în fericire, ca stare de beatitudine supremă și continuă la care ajung doar inițiații. Cred în fericirea cu porția: două minute dimineața când îți strângi în brațe partenerul, zece minute la cafeaua de dimineață, un minut în autobuz, când privești doi copii care vorbesc încântați despre ora de biologie, două ore cu prietenii, după program, la un pahar de vorbă… Vă dați seama de câte ori suntem fericiți și nu realizăm asta?!

Adevărata depresie este boală și nu are legătură, neapărat, cu factori externi care să producă o supărare logică, fără sfârșit. Lăsăm acest subiect în seama specialiștilor. Mă uit către oamenii care și-au format un fel de a fi extrem de negativist, bosumflații de carieră, cei care parcă sunt în căutare de motive de supărare.

Este trist cât de mulți oameni  refuză să fie fericiți, ființe care au confiscat tot griul din lume ca să și-l facă drapel. Nu pricep de unde această înclinare, nefirească, de a pune la suflet orice motiv de nemulțumire și de a goni orice prilej de a recunoaște că viața e frumoasă. Uneori grea, uneori dureroasă, dar frumoasă.

Nu știu ce probleme are fiecare, dar dacă nu ai murit, atunci trăiește! Nu e păcat să irosim mii de ocazii pentru a ne îmbogăți viața asta cu tot atâtea experiențe?! Sigur este că vom muri, nu știm dacă asta e singura viață ori dacă ceea ce trăim în existența asta este vreo formă de calificare pentru un alt stadiu. Oricum ar fi, de ce să arunci, pur și simplu, toate ocaziile de a aduce senin peste bolta vieții tale, de ce să te încăpățânezi să vezi numai ce te nemulțumește și să neglijezi motivele de bucurie?!

Eu am ales! Sunt de partea curcubeului, aleg bucuria chiar și din molozul durerii și deziluziilor. Tu ce faci?

Dacă îți place ce ai citit, atunci distribuie, te rog, prietenilor tăi de pe Facebook această postare! Butonul de SHARE e puțin mai jos.
Mulțumesc! 🙂

About Marius Stroe 437 Articles

Dacă ți-a plăcut articolul, dă un SHARE ca să-l vadă și prietenii tăi!
Nu uita să mai treci și mâine pe aici să vezi dacă nu cumva am scris altceva interesant.
Cred că și acum mai sunt foarte multe lucruri de văzut și aflat de pe acest blog, așa că te invit să răsfoiești cât mai mult pe aici. Viața e frumoasă!

1 Comment

  1. 1
    Valeria says:

    Pe vremea asta mohorata, cateva idei care sa-mi dea cheful de viata. Ai dreptate, nu avem motive sa fim asa incruntati toata ziua.

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.


*