Lecturi de weekend: “Mai bine ce vezi cu ochii decât frământare de pofte neîmplinite”

Cred că este cea mai citată și cel mai puțin citită carte. Sunt mulți care spun că scrie asta sau ailaltă în Biblie, dar foarte mulți nici nu au pus mâna pe cartea de căpătâi a creștinătății. Am citit-o când aveam vreo 20 de ani. Mi-a plăcut cel mai mult, din Biblie, cartea Eclesiastului. Pentru cei care vor să citească Biblia, există și variantă online, nu trebuie, neapărat să cumpărați vreuna.

Hai să citim, azi, din Eclesiastul!

Eclesiastul – Capitolul 5

[…]
10. Cine iubește argintul nu se satură niciodată de argint, și cine iubește bogăția multă nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune!

11. Când se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și cei ce le mănâncă; și ce folos mai are din ele stăpânul lor decât că le vede cu ochii?

12. Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puțin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă.

13. Este un mare rău pe care l-am văzut sub soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpânului lor.

14. Dacă se pierd aceste bogății prin vreo întâmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâini.

15. Cum a ieșit de gol din pântecele mamei sale, din care a venit, așa se întoarce și nu poate să ia nimic în mână din toată osteneala lui.

16. Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; și ce folos are el că s-a trudit în vânt?

17. Ba încă, toată viață lui a mai trebuit să mănânce cu necaz și a avut multă durere, grijă și supărare.

18. Iată ce am văzut: este bine și frumos ca omul să mănânce și să bea, și să trăiască bine în mijlocul muncii lui cu care se trudește sub soare, în toate zilele vieții lui pe care i le-a dat Dumnezeu; căci această este partea lui.

19. Dar, dacă a dat Dumnezeu cuiva avere și bogății și i-a îngăduit să mănânce din ele, să-și ia partea lui din ele și să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.

20. Căci nu se mai gândește mult la scurtimea zilelor vieții lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inimă de bucurie.

Eclesiastul-Capitolul 6

1. Este un rău pe care l-am văzut sub soare și care se întâlnește des între oameni.

2. Este, de pildă, un om căruia i-a dat Dumnezeu avere, bogății și slavă, așa că nu-i lipsește nimic din ce-i dorește sufletul, dar Dumnezeu nu-l lasă să se bucure de ele, ci un străin se bucură de ele: aceasta este o deșertăciune și un rău mare.

3. Chiar dacă un om ar avea o sută de copii și ar trăi mulți ani-oricât de mult i s-ar mări numărul zilelor anilor lui-dar, dacă nu i se satură sufletul de bunătățile agonisite de el și dacă nici de înmormântare n-are parte, eu zic că o stârpitură este mai fericită decât el.

4. Căci aceasta din urmă piere odată cu venirea ei, se duce în întuneric, și numele îi rămâne acoperit cu întuneric;

5. n-a văzut, nici n-a cunoscut soarele; și de aceea este mai bine de ea decât de omul acela.

6. Și de ar trăi chiar de două ori o mie de ani un astfel de om, fără să se bucure de fericire, nu merg toate la un loc?

7. Toată truda omului este pentru gura lui, și totuși poftele nu i se împlinesc niciodată.

8. Căci ce are înțeleptul mai mult decât nebunul? Ce folos are nenorocitul care știe să se poarte înaintea celor vii?

9. Mai bine ce vezi cu ochii decât frământare de pofte neîmplinite: și aceasta este o deșertăciune și goană după vânt.

10. Ce este omul se cunoaște după numele care i s-a dat demult: se știe că este din pământ, și nu poate să se judece cu Cel ce este mai tare decât el.

11. Căci, chiar dacă face multă vorbă, care doar înmulțește deșertăciunea, ce folos are omul din ea?

12. Căci cine știe ce este bine pentru om în viață, în toate zilele vieții lui de viețuire deșartă, pe care le petrece ca o umbră? Și cine poate să spună omului ce va fi după el sub soare?

Comentează tu primul!

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.


*