A vrut să fie cosmonaut, apoi gunoier, chiar și taxatoare… În cele din urmă a făcut cea mai bună emisiune de radio pe care am ascultat-o vreodată. Andrei Gheorghe ar fi împlinit azi 62 de ani. Dar el a devenit nemuritor într-o seară de martie, în 2018.
1997. Eram în Costinești și ascultam 13-14 la difuzoarele de pe plajă. Da, știu, nu ar fi trebuit să stau pe plajă la ora aia. Mulți spuneau și că nu trebuie să asculți 13-14 pentru că e o porcărie de emisiune. Andrei Gheorghe era gratulat cu apelative mai blânde sau mai contondente. Se spunea că e arogant, miștocar, nesuferit, idiot…
Pentru cei mai tineri, 13-14 a fost o emisiune în direct, la Pro FM. 13-14 era ora când se difuza emisiunea dar și o figură de stil pentru atitudinea fără menajamente cu care erau abordate subiectele de discuție, unele dintre cele mai provocatoare subiecte…
Îmi plăcea Andrei Gheorghe. Îmi plăcea vocea lui hotărâtă și că nu negocia dacă are sau nu dreptate. Își impunea punctul de vedere, nu cu tact, ci cu toată forța culturii lui generale impresionante și a puterii de a-și folosi mintea pentru a găsi cele mai rapide raționamente ca să convingă.
Era arogant? Da. Conform DEX, aroganța este atitudinea de mândrie disprețuitoare. Ori, Andrei Gheorghe îi disprețuia cu toată ființa lui pe cei care erau proști și voiau să pară deștepți. Disprețuia prostia și impostura. Nu se ferea deloc să o arate.
Într-un interviu pentru Adevărul spunea că îi este rușine pentru că nu a murit la Revoluție:
“Pentru că am fost un colaboraţionist al sistemului trecut, pentru că nu am făcut nimic să-l dărâm pe Ceauşescu. Pentru că am fost un laş. Am fost în stradă, dar nu am fost înainte. Nu am fost Doina Cornea sau Radu Filipescu sau Dinescu. Nu am fost.
Da, toată viaţa mea am regretat că am fost un papă-lapte la Revoluţie, şi de atunci am încercat să-mi plătesc vina.”
Și eu regret că nu mai aveam realizatori radio-tv ca Andrei Gheorghe. Într-o vreme am regretat că nu am fost Andrei Gheorghe. Apoi mi-am dat seama că am gândit o prostie. Oameni ca Andrei Gheorghe se nasc o dată la 100 de ani. Ca să rămân, totuși, optimist…
