Tanti Ana avea ţâţe mari şi mânca seminţe toată ziua. Fetele ei mâncau pâine goală. Şi câinele Boby la fel. Şi pe vecinul venit din Moldova cu soţia lui Viorica îl chema tot Boby. Nu ştiu dacă era cu igrec. Avea tatuaje pe braţe. Era muncitor şi mirosea a vaci. Viorica nu se înţelegea bine cu vecinii. Doar cu tata mai vorbea… Mama zicea că Viorica e curvă. Viorica era frumoasă. Era blondă şi avea ochi albaştri. Ca Lilica. Lilica nu era curvă.
Lilica era fata Aglaiei. Baba Aglaia tăia lemne cu toporul şi aruncă cu pietre în caişii de lângă grădină. Erau mulţi caişi. Dacă-ţi dădeai cu sâmbure verde pe faţă îţi ieşeau pistrui. Urcam pisicii în caişi. Tata zicea că din caise iese cea mai bună ţuică. Ţuica te înţeapă pe limbă. Mama zicea că să-i stea în gât.
Era într-o iarnă când a bătut cineva noaptea la uşă. A ieşit tata la uşă şi mama a zis să nu deschidă, să întrebe cine e. Era un cioban de la o stână de mai departe. A zis că să-l lase să intre în casă, că îngheaţă. Tata n-a vrut să-l bage în casă. Omul cioban de afară plângea, zicea: “Hai mă nene, lasă-mă să intru în casă, că îngheţ. Hai că mâine îţi aduc pastramă!” Nu l-a lăsat. Puricel a venit de lângă sobă sau de sub masă, că el stătea peste tot, şi s-a băgat lângă urechea mea. Puricel torcea cel mai frumos. Mama zicea că toarce lână pentru şosete. Dar Puricel avea şosete din blană albă. Restul era tigrat.
De atunci, înainte să ne ducem la culcare mama zicea să încuiem uşa că vine “Pastramă”.