Am văzut TENET. Nu dau spoilere. Pentru că după ce m-am delectat cu Inception și Interstellar am fost convins că voi viziona o nouă capodoperă Christopher Nolan.
Mi-a amintit de filmele văzute pe „bulgari”. Nu pricepi despre ce e vorba, dar te lași purtat de acțiune. Mda, nici acțiunea nu a fost cine știe ce…
Am citit că unii l-au revăzut și de 5 ori în dorința de a-l înțelege. E un personaj în film, Neil (Robert Pattinson) care spune la un moment dat „Nu încerca să înțelegi, ci să simți!” Eu am simțit. Că am pierdut timpul. Căci despre timp e filmul, cu planuri temporale care se suprapun, intersectează, ceva…
Citind despre succesul de casă al TENET, realizez cât de riscant este să spui că nu ți-a plăcut filmul. E ca și cum ai spune că nu înțelegi nimic din picturile lui Gustav Klimt. N-ai face decât să spui că n-ai gusturi, cultură artistică.
Nu că n-am înțeles TENET e nemulțumirea mea; ba chiar mă tem că l-am priceput. E vorba că nici măcar nu a trezit în mine dorința să înțeleg mai mult. E ca și cum te-ai duce la târg și după ce vezi o o mârțoagă costelivă, nu mai ai nici un chef s-o pui la căruță să vezi ce tare trage.
Cică sunt site-uri unde găsești filmul explicat. Nu, mulțumesc!
M-am lungit ceva să spun că nu mi-a plăcut TENET. Bine, și Nolan putea să facă filmul mai scurt. 2h30 a fost cam mult pentru ce a ieșit. Dar nu m-am supărat pe C. Nolan pentru asta. Poate să facă ce vrea. După ce a făcut Inception și Interstellar… chiar își permite.
