O să fie cum o să fie…
Mă pregăteam să plec în concediu când am aflat vestea morții dj-ului Avicii. Nu eram fan al muzicii lui, dar mi-au plăcut și mie Hey Brother, Levels sau Waiting for Love. (Vezi mai jos cele trei videoclipuri!) Dar nu neapărat despre Avicii m-am trezit să scriu și eu la o săptămână, deja, după ce familia … Citește mai departe!
De la stadiul de nou născut până la bătrâneţe, omului nu i-a plăcut să fie singur. Se teme de singurătate. Face compromisuri, renunţă la o parte din el numai să mai aibă pe cineva alături. Unii, care nu L-au găsit pe Dumnezeu, au căutat să-L inventeze. Numai să nu fie singuri…
Prima dată am văzut panouri solare, în copilărie, pe un bloc ceauşist din micuţul oraş unde m-am mutat de la ţară, cu sora, părinţii şi pisica Zambila. Era ceva experimental, probabil ambiţia vreunui activist care voia să se facă remarcat în eforturile sale de a economisi energia. Sistemul trebuia să încălzească apa folosită de locatarii … Citește mai departe!
Mergând pe stradă şi văzând o firmă de pompe funebre mi-a trecut prin cap că n-aş putea face asta. M-am gândit că n-aş avea talentul să vând coşciuge şi cearşafuri de învelit morţii. Am încercat să mă pun în locul unui vânzător de la Pompe funebre. Să stai toată ziua în magazinul unde coşciugele zac … Citește mai departe!
Coincidență sau… așa a fost România dintotdeauna și așa va fi mereu. Tulburător de mare dreptate avea publicistul Mihai Eminescu, în urmă cu 137 de ani, atunci când scria, parcă, de România zilelor noastre. „Posibilitatea dată unor nulităţi şi unor parveniţi de-a trăi din buget, din întreprinderi, din arenzi, din păsuieli; posibilitatea constituţională dată unor … Citește mai departe!
Nu stau de introduceri. Bag cuţitul adânc, din prima. Fără îndoială că cea mai distructivă temere a omului este frica de fericire. Un paradox în termeni şi sensuri… ştim că oamenii îşi doresc fericirea şi aleargă toată viaţa după ea. Da. Sunt şi oameni care se tem de fericire. Sunt oameni care nu au curaj … Citește mai departe!
Am așteptat să treacă Săptămâna Mare, apoi să se termine Paștele și drobul de miel, ca să vă povestesc o poveste amară cu salată și angajați care pot compromite o idee mișto. Pe 4 aprilie, după ora 19,30, am poposit la Salad Box, în Băneasa Shoping City, unde am comandat o supă cremă din ciuperci și … Citește mai departe!
Nu mai trebuie să spun că Palatul Culturii din Iaşi este cea mai reprezentativă clădire a oraşului celor şapte coline. Ce poate nu se ştie este că, iniţial, edificiul construit între anii 1906 şi 1925 a fost Palatul de Justiţie şi Administraţie din Iaşi, fără vreo treabă aparentă cu stimabila cultură. Dar altceva voiam să … Citește mai departe!
Azi avem un exemplu simplu, de la Digi24.ro, un portal de informații destul de des frecventat de mine, despre cum jurnaliștii nu mai realizează de ce scriu. Pentru salariu? Da, corect. Dar și pentru cititori, că dacă nu sunt cititori nu există nici salariu. Nu?! Se dă știrea: BNR a lansat azi patru monede noi, … Citește mai departe!
Azi nu vorbim despre medicii care lucrează în spitalele de stat. Nu vorbim despre salariile mereu prea mici față de munca depusă de doctorii de la “stat”. Azi vorbim despre clinicile medicale private, acolo unde te duci doar dacă ai să dai ceea ce ți se cere direct. Aici nu există șpagă, ci doar prețul … Citește mai departe!